Planetele sunt înconjurate de inele deoarece acestea sunt alcătuite din particule care orbitează în jurul corpurilor cerești. Aceste particule pot fi alcătuite, la rândul lor, dintr-o varietate de materiale, cum ar fi rocă, gheață și praf. Inelele se formeză atunci când obiectele din spațiu, cum ar fi comete, asteroizi sau sateliți, se dezintegrează, iar resturile lor sunt atrase în câmpul gravitațional al planetei respective. Particulele încep apoi să orbiteze în jurul planetei și să formeze un inel.
Mărimea și forma inelelor poate varia în funcție de mărimea și compoziția particulelor, precum și în funcție de atracția gravitațională a planetei.
Unele planete, precum Saturn, sunt cunoscute pentru sistemele mari și distincte care formează inele, în timp ce altele, cum ar fi Marte, au inele mai mici și mai puțin observabile.
Pentru multă vreme, Saturn a fost considerată singura planetă din Sistemul Solar cu inele. Inelele lui Saturn au fost descoperite cu aproximativ 400 de ani în urmă de Galileo Galilei. Acesta a folosit un telescop foarte simplu, pe care l-a construit el însuși din lentile și pe care l-a îndeptat spre planete.
Unul dintre primele obiecte pe care le-a văzut a fost Saturn. Inițial, acesta a crezut că Saturn are doi mari sateliți de o parte și de alta, deoarece telescopul său nu era foarte bun și prezenta imagini destul de neclare.
De atunci, astronomii au folosit telescoape mai mari și mai bune ca să găsească inelele din jurul altor giganți gazoși, cum ar fi Jupiter, Saturn, Neptun și Uranus. Aceste planete, spre deosebire de altele din Sistemul Solar, conțin mult gaz.
Deși astronomii nu sunt siguri cum funcționează aceste inele și cum s-au format, există câteva teorii.
Prima teorie susține că inelele s-au format în același timp cu planeta. Unele particule de gaz și praf din care sunt alcătuite planetele au fost prea departe de centrul planetei și nu au putut fi zdrobite împreună de gravitație. Acestea au rămas în urmă ca să formeze sistemul inelar.
Potrivit celei de-a doua teorii, inelele s-au format atunci când doi dintre sateliții planetei, care s-au format în același timp cu planeta, au fost cumva perturbați pe orbitele lor și, în cele din urmă, s-au ciocnit între ei. Lucrurile care au rămas în urma acestei ciocniri uriașe nu s-a putut aduna din nou ca să formeze un nou satelit. În schimb, acestea s-au răspândit în sistemele inelare pe care le vedem astăzi.
Din moment ce nu există răspunsuri definitive, astronomii continuă să exploreze și să testeze diverse teorii.
Ceea ce știu astronomii este că inelele din jurul planetelor sunt ușor diferite unele de celelalte, dar, în același timp, acestea împărtășesc unele caracteristici, potrivit SciTechDaily.
Mai întâi, toate inelele au o lățime mult mai mare decât grosimea. De exemplu, inelele lui Saturn măsoară 282.000 de kilometri lățime, întinzându-se departe de planetă, dar numai 200 de metri grosime. Acest lucru este ca și cum ai avea pe farfurie, la micul dejun, o clătită care are o lățime de 14 kilometri.
Un alt lucru pe care sistemele inelare îl împart este acela că sunt făcute din particule de gheață și piatră. Cele mai mici dintre aceste particule nu sunt mai mari decât firicelele de praf, în timp ce cele mai mari dintre particule au un diametru de 20 de metri. De asemenea, toate inelele din jurul planetelor conțin spații goale care, uneori, au o lățime de mulți kilometri și, la început, nimeni nu și-a putut da seama de ce. Mai târziu, am aflat că erau cauzate de mici sateliți care înghițiseră toată materia din acea parte a sistemului inelar.
Cea mai mare diferență dintre inelele lui Saturn și alți giganți gazoși este că particulele care alcătuiesc inelele lui Saturn reflectă foarte bine lumina solară către Pământ. Asta înseamnă că acestea apar foarte luminoase și tocmai de aceea putem să vedem inelele de pe Pământ folosind chiar și cele mai simple telescoape.
Numărul extrem de mare de particule prinse în inelele lui Saturn fac, de asemenea, inelele mult mai mari și mai largi. Iar acesta este un alt motiv pentru care acestea sunt ușor de observat.
Particulele care formează inelele lui Uranus și ale lui Neptun conțin elemente care au fost întunecate de Soare. Aceste particule întunecate arată foarte similar cu bucățile de cărbune. Acest fapt le face mult mai dificil de văzut întrucât acestea nu reflectă la fel de mult din lumină solară către noi.
Ce secret ascund inelele lui Saturn?
Formarea planetelor în Sistemul Solar ar fi început mult mai devreme decât se credea
Cele mai clare imagini cu inelele lui Neptun din ultimii 30 de ani, surprinse de Telescopul Webb
Originile vieții pe Pământ, ascunse în asteroizi. Ce au descoperit oamenii de știință?